Lucruri ciudate despre mine, pe care nu le știați
Nu știu voi, dar eu sunt o ciudată. Măcar o recunosc și nu mă deranjează. Toți avem ciudățeniile noastre, mai mici sau mai mari. Normalitatea mi se pare supraevaluată.
Așadar, m-am gândit să vă povestesc și câteva lucruri ciudate despre mine, curioasă fiind să aflu ciudățenii și despre voi. Așadar, să purcedem!
Ce lucruri ciudate despre mine nu știați?
- Până pe la 14-15 ani, am avut părul lung, până sub fund. Ciudățenia nu era asta, ci în faptul că nu suportam să îmi atingă nimeni părul, nici măcar în treacăt. :)) După ce m-am tuns băiețește și am apărut așa la școală, de nu m-a recunoscut nimeni, mi-a trecut și obsesia. De atunci, am avut zeci de tunsori și culori. :))
- Îmi place să beau 3 în 1 și să mânânc semințe… în același timp.
- Fac alergie la păianjeni. Mi se trage de când eram mică și m-am uitat pe furiș la un film cu păianjeni care mâncau oameni. De atunci, dacă văd un păianjen cât de mic, mă mănâncă pielea și mă înroșesc toată. Sunt conștientă că e pe fond psihic.
- Am mereu nasul, picioarele și mâinile reci. Vara, e o bucurie să pun mâna pe cineva. :)))
- Nu suport nimic la gât. Nu port eșarfe, fulare sau pulovere pe gât, nici măcar la minus multe grade.
- Dacă îmi curge apă pe față, am senzația că nu pot respira. Întotdeauna sunt atentă, la duș, să nu îmi curgă apă pe față.
- Nu respect niciodată rețete. Trebuie neapărat să adaug ceva în plus sau să scot ceva din rețetă. Dacă nu o personalizez, nu mă simt bine.
- Uneori, îmi pun peste gogoși și sare, și zahăr.
- Pot învăța sau scrie, asculta muzică și vorbi și cu cineva, în același timp.
- Când eram mică, îmi plăcea să citesc… în copaci. Și acum mă mai cațăr uneori.
Cu siguranță mai sunt multe lucruri ciudate despre mine, pe care nu mi le amintesc acum. Voi cu ce ciudățenii vă lăudați? Mi-ar plăcea să vă citesc răspunsurile în comentarii.
Please follow and like us:
Ne asemanam foarte mult,tot din ce ai mentionat mai sus mi se potriveste
Mă bucur!
Foarte interesante. Chiar avem toți ciudățeniile noastre. Nici eu nu respect niciodată rețetele. Cu paianjenii nu am treabă, am avut un medalion din aur, cu paianjen pe el… mi-a plăcut maxim, păcat că s-a rupt zala și nu au mai reușit cei de la bijutier să o lipească. În schimb, am fobie de păsări, mai ales de porumbei și vrăbiuțe. Dar oricum e generalizat, nu suport nimic ce are pene!
Adică ți-e frică de micuțele vrăbiuțe? 😛
Frica e putin spun. Am repulsie la ele, ma ingrozesc cand le vad. Dintre toate pasarile, porumbeii si vrabiutele imi provoaca teroarea cea mai mare, nu stiu de ce. In schimb, imi place sa vad bufnite sau papagali… dar doar de la distanta. 😀
Cred că toți avem ciudățeniile noastre, mai mici sau mai mari. Mi-a plăcut chestia cu cititul la înălțime
Nici eu nu respect rețetele atunci când prepar ceva, pot citi în timp ce ascult muzică, îmi place să mănânc saratele cu mar și pâine cu pepene verde!
Sărățele cu măr n-am încercat. Sună interesant…
Și eu am asta cu apa pe față care îmi dă senzația de sufocare. Mă bucur că nu sunt singura. :)))
Doamne, e groaznică senzația…
“ciudățeniile” acestea ne definesc ca oameni și ne fac diferiți. Sigur am și eu câteva, dar nu îmi vin în minte.
Cu toții avem. Unii mai multe, alții mai puține…
Niciodata nu m-am gandit la mine ca avand ciudatenii. Interesanta idee. O sa o aplic. Din ciudateniile tale, niciuna nu ma caracterizeaza. Asta e frumusetea vietii. Suntem foarte diferiti.
Da, suntem unici și diferiți. Abia aștept să aflu și ciudățeniile tale.
Sunt anumite stări, reacții, preferințe, nu neapărat ciudățenii. Absolut, normalitatea înseamnă altceva pentru fiecare om în parte. Foarte interesant subiect, mă voi analiza un pic…sau mai bine nu :)))
Analizează-te și povestește-ne și nouă!
Ce fain! Mie mi se pare că aceste ciudățenii ne diferențiază de restul lumii și ne fac unici. Faza cu membrele reci o patesc și eu. Ești o simpatică!
Pupicei! :*
Sincer nu imi aduc aminte de nici o ciudățenie dar îmi e frică de șerpi deși am avut ocazia să pun mâna pe el nu l-am atins,acum îmi pare rău…mâini și picioare reci am și eu îmi place să mănânc macaroane cu pâine și cam atât despre mine
Mie șerpii îmi plac. Chiar am avut ocazia și să pun mâna pe unul.
Ai ciudatenii de nota zece, Catalina! Pe unele le consider chiar binecuvantari. Mi-a facut placere sa aflu si alta latura a ta. Multumesc. PS: nu dezvalui nimic despre ciudateniile mele. Sau poate un singur lucru… sunt un monument de ciudatenii. Si-mi plaaaace! 🙂
Mă bucur că încă mă placi, așa ciudată cum sunt. 😛
Ştii cum se spune: oamenii normali mă sperie. Eşti o ciudată? Perfect!
Ciudățenia cu părul o am şi eu. Plus extremitățile reci. Cam neplăcut, dar asta e, mergem înainte.
Primăvară minunată, ciudato! Îmbrățişări!
Și pe mine mă sperie oamenii care se cred normali. :))) Pupici și îmbrățișări.
la faza cu retetele ma recunosc. Si eu procedez la fel. Rar sa respect vreo reteta cu sfintenie. Cred ca am stofa de mari bucari, zuzi, ca numai aia au curaj sa improvizeze. Oricum, la cat gatesti, ai experienta, nu e ca si cum nu ai sti ce faci.
Clar, suntem niște mari bucătari. Uneori nici măcar nu-mi iese de două ori la fel mâncarea. :))
Ce sa zic – esti o ciudata :)) Nu – Glumesc, fiecare dintre noi cred ca avem o doza de ciudatenii din astea 🙂
Sunt, sunt! :)))
Avem două lucruri in comun: parul lung si firea lui Napoleon.
😀
Waw, eu nu nici primavara nu mai pot sa ies din casa fara esarfa la gat, mi se trage din copilarie cand umblam cu gatul gol! In rest, nu este ciudata, dar extrem de simpatica.
Eșarfele sunt faine, mi-ar plăcea să le pot purta și eu.
Foarte tare, aia cu semintele si 3 in 1 mi s a parut fantastica
E genială combinația. 😛
Ce lucruri ciudate și interesante ai scris!! Cred că o să accept și eu provocarea ta. :))) Și eu am o chestie ciudată cu apa pe față la duș. Mereu mă simt inconfortabil. Și pe gât nu suport să am malete!! Sau lanțuri grele sau prea strânse. Port numai bijuterii finuțe și nu suport haine care mă jenează-înțeapă pe piele. :)) E bine că nu sunt singura cu “ciudățenii”. P.S.: Și eu am pățit să am extremitățile reci vara. :)) Nu mereu…
Abia aștept să citesc și articolul tău. 😀
Mmmm… Încă încerc sa îmi dau seama ce ciudățenii am. Pai… Nu stiu, nu îmi plac florile, nu îmi plac chestiile de fete, colegul meu zice ca sunt atipica. Suna mai bine decât ciudata, nu?
Păi, astea nu-s ciudățenii. Mie nu-mi plac florile în ghiveci. Dar deloc!
Si eu invat cu muzica pe fundal, chiar nu pot altfel. La fel si cu scrisul…daca nu se aude muzica, ma blochez! 😀
Imi place combinatia sarat-dulce. Mananc pepene cu branza, paine cu dulceata si branza, de Paste- oua cu muștar și cozonac 😀 Eheee, nu mai zic, că vă speriați! 😀
Combinații din astea culinare face Darius. Brânză sărată cu ciocolată, bomboane cu ciorbă…
Eu cred in extraterestrii si mai cred ca rasa omeneasca e o incrucisare a ceva gen maimuțoid și ET. Iar eu sigur am venit de pe Vega. Acum care-i mai ciudată dintre noi două? :)))))
Eu credeam că am fost răpită de extratereștri când eram mică. Aveam și dovadă: niște semne pe gât. :)))
P.S. cand manac ceva acru, visine, de exemplu, am senzatia ca-mi transpira pielea din jurul ochilor.
Asta chiar nu am mai întâlnit-o până acum. 😀
Așa cum ești tu cu păienjenii sunt eu cu șerpii…brr
Cu șerpii n-am probleme… Ba chiar am și pus mâna pe șerpi.
Ooo, daaa! Chiar ca esti atipica! Sunt si eu arahnofoba insa nu fac alergii sau ceva de genul. Doar mi-e frica de paienjeni, teama dobandita in copilarie de pe vremea cand existau paienjeni de jucarie cu pompita – niste tarantule in toata regula care mergeau cand apasai pe pompita.
Știu jucăriile alea. Absolut oribile…
Deci tu citești de mica. Acum înțeleg aceasta placere a ta. Eu cred ca fiecare are piticii ei pentru ca și eu le sm pe ale mele
Clar, toți avem piticii noștri. 😛
Hahaa! Faină ideaa ta! Și ciudățeniile de asemenea
Mersi! 😀
Chiar nu m-am gandit la ce ciudatenii m-ar caracteriza. M-ai pus pe ganduri :))
Aș fi curioasă să le aflu.
Fiecare avem ciudatenii, cred ca ne asemanam putin.
Mă bucur să aud asta. 😀
Interesantă această idee de articol…cred că fiecare are lucruri ciudate, mai mult sau mai puțin.Eu sunt alergică la miere, îmi place să mănânc dulce și sărat în același timp, când eram mică nu suportam să îmi fie tăiate unghiile și da….am mereu mâinile și picioarele reci.
Aiurea că ești alergică la miere. Multe produse o conțin. 🙁
Nu cred ca am ciudățenii .Ciudat este pentru unii ca îmi place sa ofer mici cadouri,fara sa îmi doresc sa si primesc.
Foarte dragut articolul despre tine
Nici eu nu am suportat mult timp sa imi puna cineva mana pe par. Daca simt un fir de par pe spate fac ca trenul in gara, ma refer la un fir raslet, nu la coada.
SI eu am nasul, mainile si picioarele reci. Cand il ating pe sot noaptea el tresare de zici ca ii electrocutat. Il mint ca sunt sincera si numai el vreau sa ma incalzeasca.
La retete nici sa ma pici cu ceara nu pot sa respect. Mis epare mie ca mai merge ceva, sau nu imi place alt ceva…
Ma aseman cu tine la unele ciudatenii cum ar fi:nu suport nici acum sa imi atinga nimeni parul,si eu am mainile si picioarele reci (se spune ca oamenii cu mainile si picioarele reci sunt sinceri),eu fac alergie daca ma ating de frunzele de castraveti si rosii din solar!
Eu am o mare ciudățenie,sunt foarte tipicara ,prea tipicara ,in rest mă cam aseamăn cu tine.
O da sunt super tari ciudateniile tale , am , nu am , sigur am si eu cateva dar acum cand scriu nu imi vine nici una , imi place combinatia dulce sarat in acelasi timp , nu pot pune mana pe pisici caini animal cu par ca simt un nod in gat din cauza asta , caise verzi, gutui cu sare imi plac f mult , cam atat pentru azi